9 orășele de văzut în Puglia, I

Zorile se dezmorțesc. Totul începe să prindă viață. Se întorc în lume culorile. Ziua, cu toate lanurile ei, unduiește aurie sub cer, bate în cenușiu, în verde și are luciri de chihlimbar. Urc în mașină, pregătită să explorez Puglia. Am gânduri mărețe, să văd, să cunosc, să descopăr.

Curând apar lanuri, case, copaci și câmpii. Aerul îmi năvălește în nări, pe gât, aer rece, cu mirosul câmpurilor de maci și grâu.

Nu pot să nu mă opresc, să mă bucur de covorul roșu. Mă las să cad în el pe spate, privind spre cer. Pământul atârnă greu sub mine. Extazul meu, adânca mea liniște.
Gâzele zboară din spic în spic de buruiană. Florile sunt încărcate cu polen. Norii calzi acum, purtând cu ei pete de soare, aleargă pe deasupra culmilor, presară cu aur peste ape. Mă încearcă un strănut și iese zgomotos, speriind albinele adunate în jurul florilor.

Punând o copită dinaintea celeilalte, vacile își deschid pe câmpii cărări păscute. Păsări cu ochi de aur se năpustesc ca săgeata printre frunze. Aruncă priviri curioase spre mine.

Îndărătul frunzișului zăresc case vechi, cu înfățișare mitică, veșnic voioase. Deși stau acolo de nemăsurată vreme, nu par vechi, greoaie, ci dimpotrivă, ușoare. Este Alberobello, satul căsuțelor albe cu acoperișuri maro, o lume mai degrabă desprinsă din povești, cu străduțe înguste, pietruite și fire de telegraf ce par a fi panglici care leagă străzi între ele. Urc în capul lor și văd tot orașul la picioarele mele, acoperișurile ascuțite, pe jumătate estompate de fum iar cerul plin de nori aurii, vălătuciți. Orașul mișună de frumos, iar eu mă simt o prezență mitică, într-o lume a poveștilor.

Un om stă în fața casei lui, într-un petec de soare, cu o ceașcă de cafea și un ziar, altul se întoarce de undeva cu un coș de cireșe. Doi tineri au trecut pe lângă mine, învăluiți într-o aură caldă, câte un biciclist se deplasează încet de la o stradă la alta, ca niște figuranți angajați să dea și mai multă culoare scenei. Un orășel de furnicuțe în continuă mișcare.

Cum ajungi în Alberobello?

Zbori la Bari cu Wizz Air, un zbor rapid de 1 oră și 20 de minute.
Din aeroport iei autobuzul pentru 1 euro spre centrul orașului Bari. Face 35-40 de minute și vine suficient de repede cât să nu fii tentat să iei metroul, care e ceva mai scump. Aici găsești variantele de ajuns în oraș și prețul lor.
Altă variantă este să închiriezi mașina. Până în Alberobello sunt 73 de kilometri în care să te bucuri de maci, baloți de fan, ferme, străzi trambulină care te urcă și coboară, ca un carusel.

Sau mai comod, deși nu la fel de pitoresc, trenul, timp de 1 oră și 30 de minute și 4,5 euro.
Noi am preferat mașina, asta pentru că ne-am propus să ne stabilm cartierul general într-un trulli din Alberobello și de acolo să batem drumurile și câmpurile spre Matera, Monopoli, Puglia Di Mare, Ostuni.
Acum, când vacanța e gata, realizez că la o viitoare vacanță aici nu aș alege un singur loc de cazare. M-aș muta câte o seară în fiecare oraș. Sunt multe, frumoase și e păcat să nu le savurezi în tihnă.

Primul oraș: Bari

Primul loc în care ne-am oprit a fost Bari, un labirint de străduțe mici care te poartă spre Basilica de San Nicola (1087), Catedrala di San Sabino (ambele construite în stil romanesc). De aici, am pornit spre Palazzo Mincuzzi, Teatrul Petruzzelli, piața de pește, Palazzo Fizzarotti și am coborât încet spre port, după care înapoi pe promenada Lungomare. În 3-4 ore, poți acoperi cam tot ce are de oferit orașul, motiv pentru care am ales să nu stăm peste noapte.

Dacă stai în Bari și îți plac plajele, mergi să vezi Parco Dune Costiere. Este la 1 oră de Bari, spre sud. E un parc natural cu una dintre cele mai frumoase plaje din zonă. Nisip fin, ape azurii și clare.

Dacă ți s-a făcut foame, îți recomand Trattoria Cecchina. Este în mijlocul unei piețe cu fântână în centrul ei. E imposibil să-l ratezi.

Al doilea orășel: Alberobello

La 57 km de Bari este Alberobello. În maxim 1 oră cu mașina ești acolo, sau cu trenul, 1 oră și jumătate. În Alberobello îți ajunge o singură zi să cuprinzi la pas orașul. Îți recomand să rămâi peste noapte, să te poți bucura de vederea trullilor noaptea. Orășelul a fost înscris în patrimoniul UNESCO. Îți recomand să-l explorezi la pas, nu durează mult iar sentimentul e că ești parte dintr-o poveste.

Sunt mai multe teorii despre căsuțele trulli. Una spune că genul acesta de construcție era de fapt un mod de a evita taxele și impozite mari pentru construcții, căsuța putând fi oricând dărâmată și reconstruită. Alta, că printr-o construcție de genul ăsta, locuitorilor le era mai ușor să se mute după stăpânii lor. Au o vechime de 200 -300 de ani, dar încă au rămas multe semne de întrebare, având în vedere răspândirea lor limitată. Pe alocuri, printre orașele mari, ai să mai vezi câte o căsuță de genul ăsta, dar nelocuită, chiar în degradare. Cele mai multe poartă povestea proprie, având pe acoperișul tot felul de semne: omega, mercur, saturn, soarele, trinitatea.

Unde stai în Alberobello?

Noi am ales să stăm la Corte Dell Astore.
Drăguț adaptată cu câteva conuri, un loc destul de intim cu un mic dejun servit romantic în coș de paie, pe terasa grădinii.
După o plimbare în centrul orășelului am realizat că mi-ar fi plăcut să stau ceva mai în inima trulilor.
Am pus deja ochii pe o cazare de poveste, vi-o recomand, trulli.

Unde stai în Puglia?

Așa cum spuneam și mai înainte, a doua oară nu aș alege să stau într-un singur loc. M-aș muta cu riscul unui timp pierdut pentru cazare și decazare între: Alberobello, Matera, Ostuni, Monopoli.

O experiență frumoasă este cazarea la un trulli sau la o masserie.